La mare nu am avut posibilitatea sa intru la un calculator sa scriu putin despre ce s'a intamplat p'acolo asa ca am notat pe telefon de cate ori am simtit nevoia sa scriu ceva.
Era inevitabil sa nu am vre'un moment de singuratate pe plaja. Plaja, mare...imi starnesc atatea amintiri [si pur si simplu cand stai si analizezi valurile, cand le privesti miscarea te gandesti intr'un fel la lucrurile care vin si trec...sau asa sunt numai eu?] si mai mereu ma fac sa imi analizez viata [iar?!:|] macar putin. Imi aduc aminte de copilarie [atunci am venit pentru prima data la mare] si imi dau seama ca oricat de tatar imi pastrez spiritul nu am cum sa ma mai bucur inca o data de copilarie. Era evident si inainte dar nu m'am gandit prea mult niciodata la asta...so unnfair. Ok...acum ma bucur de orice clipa...de orice sentiment la intensitate maxima. In fine...am ascultat acum din nou E.M.I.L - Fara regrete (pe langa multe altele) in timp ce ma uitam cum se sparg valurile la mal si era liniste (acum nu mai e liniste pt ca a venit nu stuy ce dj sa ne polueze fonic pentru urmatoarele 2 ore, dar nu imi pasa muzica din casti se aude mai tare) si desi am ascultat de n ori melodia si imi spuneam de fiecare data ca eu nu am regrete de fiecare data imi aminteam de el si desi nu regret absolut nimic in legatura cu el tot ma durea sa imi aduc aminte...d'aia nici nu imi rascoleam amintirile cu el prea des caci desi imi plac...durea ca dracu (psihic nu fizic). Presupun ca fiecare din noi are in el o doza mai mica sau mai mare de masochism. In fine...azi a fost diferit...la amintirea ta am zambit si mi'am continuat gandurile. Da...m'am impacat cu ideea ca s'a terminat, a fost frumos...ok, acum chiar ca pot sa spun ca nu mai am nici un regret fara sa ma doara nimic si nu a fost o zi de toamna cum credeam eu ca o sa fie. Nu am avut nevoie de aerul ala de toamna si doar de plaja si briza marii. Pana la urma nu e asa de rau la mare. Inca incerc sa prin niste scoici intregi dar asta e destul de greu. Nu mai sunt la mal si doar in locul unde se sparge valul asa ca nu prea ai cum sa le iei.
Seara dupa ce m'am intors dupa una din numeroasele plimbari am reusit sa imi dau seama cu ce seamana atat de bine stradutele atat de inguste, aglomerate si imbaxite cu tonete de tot felul ale Costinestiului...imi aduc aminte de cateva tari din Asia. Altu lucru care cred ca e caracteristic statiunii e muzica. Nu in sensul ca vii sa ai parte de muzica buna...ci faptul ca sunt cateva cluburi, toate adunate in aceeasi zone si abea poti sa distingi melodiile daca te afli intre ele. Nu ca melodiile ar fi mult prea diferite...sunt acelasi gen muzical idiot...house, minimal sau cum naiba ii spune. In fine...nu imi pasa. Singurul loc linistit acum e plaja...plaja din apropiere de epava. Acolo inca mai poti sa auzi valurile.
Pe scurt...intr'o saptamana cat am stat la mare nu s'au intamplat asa de multe lucruri. Mi'am petrecut cea mai mare parte a timpului plimbandu'ma...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu