De ce fiinta umana cauta sa inlocuiasca imediat ceea ce a pierdut? Defapt raspunsul e usor si evident. Pentru ca vrem ceea ce am pierdut inapoi. Dar de ce cei mai multi din noi se grabesc sa inlocuiasca ce au pierdut cu primul lucru cat de cat asemanator care le iasa in cale, fara sa analizeze prea mult daca merita sa ii ia locul? Da, luam decizii pripite...cred. Eu asa am facut. Am incercat sa te inlocuiesc si evident am gresit. Prima greseala a fost ca m'am grabit si nu am lasat ranile sa se vindece si memoriile sa isi gaseasca locul in mintea mea. M'am grabit si am spus ca voi fi in stare sa fac asta pe parcurs si ca noul el va putea sa ma ajute. M'am grabit si m'am inselat amarnic. Si am mai facut o greseala in afara de asta. Am crezut ca intr'un timp atat de scurt am reusit sa il cunosc destul de bine pe noul el...chiar daca stiu ca o persoana chiar daca o cunosti de multa vreme tot te mai surprinde cu ceva nou din cand in cand. Si uite ca mai curand decat m'am asteptat m'ai surprins cu ceva...nou. Mai exact m'ai aratat cine esti tu cu adevarat. Mi'ai aratat ca tu defapt pana acum ai purtat o masca si pana la urma ai obosit? Asta e? De ce nu ai avut curaj sa imi arati asa cum esti tu cu adevarat? Dar la ce imi bat capul cu asta, caci asta e minciuna. Tu nu ai curaj sa fii tu insuti sau sa iei propriile decizii. Depinzi numai de parerea celor din jur, de ce cred altii despre tine si faci numai cum ar vrea altii...pana si imbracamintea ta (asta am observat'o dar am sperat ca e numai asta, singurul domeniu in care iti pasa ce spun altii).
Chiar daca in ultimele zile mi'am analizat de mult prea multe ori viata si constatam de fiecare data ajungeam la concluzia ca nu e ok si ca trebuie sa schimb anumite lucruri...ramaneam doar cu concluzia. Nu cred ca aveam de gand sa fac ceva prea curand. Dar acum...ca tot repar greseala asta, de ce sa nu le indrept si alte lucruri care nu sunt ok, sa incep din nou sa lupt pentru visele mele...vise care pe parcurs incepeau sa piara...ramaneau doar la stadiul de vis. Acum incep sa lupt din nou pentru ele. Da...uite totusi ca ai lasat ceva bun in urma ta, dar presupunca asta era inevitabil. Dupa ce gresim cautam sa indreptam...
Ok...am halucinat. Am cautat si am crezut ca am gasit iubire acolo unde nu era defapt nimic. Asta e...nu am regrete caci asta nu m'ar ajuta cu nimic. Acum in schimb nu mai caut...cand va fi, va fi.
Mai bine dau "publicati" acum caci deja postul incepe sa fie prea lung.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu